[media_details]

September 26, 2017

Alfons Ebner, un fotograf al Bucurestiului

Filed under: bucuresti,fotografie,romania — iann @ 4:17 pm

Muzeul Bucurestiului a gazduit expozitia “Fotografii din Bucurestiul interbelic marca Ebner” (in perioada decembrie 2016-mai 2017) prilej cu care a editat si un catalog cu o selectie a imaginilor sale.
Mai putin cunoscut decat Iosif Berman si Nicolae Ionescu, Alfons Ebner surprinde dezvoltarea orasului (ca si cei doi confrati de breasla), nu doar centrul ci si inceputul de periferii. Ce cred ca aduce suplimentar Ebner este o cartografiere vizuala a strazii (street view): trage cadre din mai multe unghiuri si revine dupa ani pe aceleasi trasee ajutandu-l pe cel care ia aminte la micile detalii din fotografiile sale sa observe modificarile de peste ani.


Datele biografice despre Ebner sunt insa minimale insa mai jos gasiti cateva completari care pot ghida investigatii suplimentare (este cu doi ani mai in varsta decat Berman – nascut 1890 si cu 15 decat Ionescu – nascut 1903). In prefata catalogului mentionat se vorbeste de doi Ebner: A. Gh. Ebner si Alfons Ebner. Pe baza datelor de mai jos inclin sa cred ca este una si aceeasi persoana, posibil ca semnarea A. Gh. Ebner sa fie pana in momentul despartirii de Nicu Tzatzu si Alfons Ebner ulterior.

Rezumatul lor este acesta (iar daca vreti sa urmariti pe larg si vanatoarea de indicii gasite in Monitorul Oficial va puteti delecta cu farmecul discret al povestii unei succesiuni)
Alfons Gheorghe Ebner
nastere: 1888, cel mai probabil Galati
tatal Eduard Ebner, mama Anna Ebner (anterior Eckstein, decedata in 1909 la Viena)
frati/surori: Karolina Maior Toescu, Hortense P. Kikomban, Arthur Ebner si Luiza Ebner.
In 1913 Alfons Ebner era deja la Bucuresti (avea 25 de ani) si lucra pentru studioul Julieta (fotografia Julieta din Calea Victoriei No. 44)
Dupa razboi a fost asociat cu Nicu Tzatzu in Institutul Foto-Tehnica (Splaiul M. Kogalniceanu (Independentei) No. 35) de care probabil s-a despartit dupa ce Socec a cerut executarea bunurilor firmei probabil pentru o datorie neachitata.
In 1937 (la 49 de ani) adresa studioului sau era pe Apolodor 8 (aproape de locuinta sa sau chiar in ea).

Cand totusi perceptorul aduce si vesti bune
——————–
PROCES-VERBAL
Astazi, 25 Noemvrie 1913, Noi, Grigore V. Cazacincu, controlor fiscal al circumscriptiei I de control din Galati, domiciliat in Galati, strada Romana No. 120, fiind informat ca, pe urma defunctei Anna Ebner, incetata din viata in strainatate, a ramas ca avere un imobil situat in Galati, strada Portului No. 171, stapanit de mostenitorii defunctei si pentru care numitii n’au facut declaratia prevazuta de art. 75 din legea timbrului si nici n’au platit taxele aferente de inregistrare.
Astazi, 25 Noemvrie 1913, luind in cercetare acest caz, ne-am transportat mai intai la imobilul din strada Portului No. 171, locuit de d. H. Dimitrescu, care ne-a declarat ca ocupa imobilul in chestiune in baza contractelor de inchiriere No. 101 si 102/912, intervenite intre d-sa si dl. I. Eckstein, ca procurator al d-lui Eduard Ebner, din Viena, sotul defunctei. Intreband apoi pe d. H. Dumitrescu daca ne poate da relatii asupra succesiunii defunctei Anna Ebner, d-sa ne a declarat ca aceste relatii le putem lua dela d. I. Eckstein sau dela d-na Hortense P. Kikomban, una din mostenitoare, domiciliata in Galati, strada Diminetei No. 6, la care prezentandu-ne tot astazi, ne-a declarat in scris, dupa cum rezulta din alaturata declaratie semnata de d-sa, ca mama sa Anna Ebner a incetat din viata la Viena in ziua de 25 Aprilie st. n. 1909, dupa cum se constata si din extractul de deces No. 285/909, eliberat de politia din Viena, anexat in copie, pe urma careia a ramas in adevar ca avere dotala imobilul din Galati, strada Portului No. 171, pe care avere n’a declarat-o pina in present pentru care nu s’a platit taxa de inregistrare nici in tara, nici in strainatate.
Avand in vedere aceasta declaratie si in urma cercetarilor facute, am constatat ca pe urma defunctei Anna Ebner a ramas urmatoarea avere: Un imobil compus din o pravalie mare in parter, iar in etaj un salon, doua camere si bucatArie, situat in Galati, strada Portului No. 171 si inscris in rolul periodului trecut al circumscriptiei I, la art. 427, cu venitul anual net de lei 1.170, care inmultit cu 20, conform art. 64, lit. f din legea timbrului, se evalueaza la suma de lei 23.400.
Mostenitori ai defunctei, dupa cum rezulta din alaturata declaratie a d-nei Hortense P. Kikomban, sunt urmatorii:
Eduard Ebner, domiciliat in Viena VI Bd. Königssegasse 7 ;
Karolina Maior Toescu, domiciliata in Dorohoi ;
Hortense P. Kikomban, domiciliatA in Galati, strada Diminetei No. 6, si
Alfons Ebner, domiciliat in Bucuresti, calea Victoriei No. 44, fotografia Julieta,
toti acestia in calitate de fii si fiice majore ai defunctei, cum si
Arthur Ebner si Luiza Ebner, in calitate de fiu si fiica minora ai defunctei, sub tutela legala a tatalui lor Eduard Ebner, domiciliati cu totii in Viena VI Bz. Königssegasse No. 7.
Se mentioneaza ca toate fiicele maritate n’au fost inzestrate de defuncta, ci de tatal acesteia d. Iosef Eckstein, in viata inca, dupa cum rezulta din declaratia d-nei Hortense P. Kikomban, cum si din actul sau dotal transcris de tribunalul Covurlui, sectia I, la No. 60/906. […etc]
——————– Monitorul Oficial No. 255 de vineri, 14/27 februarie 1914

Vanzarea casei parintesti de la bunic la fiu si cumnat
=========================
INSTIINTARE: Subsemnatul Alfons Ebner, fotograf din Bucuresti, imputernicit de d. Eduard Ebner, proprietar din Wiena, strada Mariahilferstrasse No. 177, cu procura autentificata de tribunalul superior din Wiena sub No. 270 din 15 Aprilie 1921, tradusa si legalizata la Ministerul Afacerilor Straine din Bucuresti, aduc la cunostinta tuturor interesatilor urmatoarele:
1. Insarcinarea data d-lui Iosef Eckstein din orasul Barlad, bulevardul Epureanu No. 41, de catre d. Eduard Ebner, proprietar din Wiena, atat prin procura, precum si prin orice alte acte si scrisori emanate dela d. Eduard Ebner, prin care d. Iosef Eckstein putei administra si dispune cum va voi de averea d-lui Eduard Ebner si in special de a administrà si vinde imobilul d-lui Ebner, situat in Galati, strada Portului No. 171, a incetat pe ziua de 15 Aprilie 1921, intru cat mentionata procura, precum si oricare alte acte scrisori de imputernicire sunt si ramân revocate pentru totdeauna, dupa cum rezulta din actul de revocare de procura facut de d. Eduard Ebner la notarul public din Wiena sub No. 270 din 15 Aprilie 1921, tradus si legalizat de ministerele de afaceri straine din Wiena si Bucuresti.
2. Insarcinarea de a administra si a dispune de averea Ed. Ebner mi-a fost data mie de catre d-sa prin procura legalizata de oficiul notarului public din Wien sub No. 270 din 15 Aprilie 1921, tradusa si legalizata de ministerul afacerilor straine din Wiena si Bucuresti.
3. Toti acei cari vor si cumpere imobilul proprietatea Eduard Ebner, imobil situat in Galati, strada Portului No. 171, sunt rugati ca pentru orice lamurire si se adreseze d-lui Petrache Kicomban, ceasornicar in Galati, strada Domneasca No. 30, sau d-lui advocat Adam Antonescu din Galati, strada Cuza-Voda No. 54.
Lamuririle se vor da celor directi interesati, intru cat mijlocitorii nu sunt admisi.
——————– Monitorul Oficial No. 24 de vineri, 29 aprilie 1921

Incetatenirea unei stari de fapt
MINISTERUL DE JUSTITIE | Comisiunea de naturalizari
Domnule presedinte,
Subsemnatul Alfons Gheorghe Ebner, de nationalitate austriaca, de ani 36, nascut in Galati in anul 1888, din parinti stabiliti in Romania, tatal meu [fiind el însusi nascut la Galati], casatorit cu o supusa cehoslovaca, avand un copil legitim minor, de profesiune comerciant (comert de fotografie), domiciliat in Bucuresti, strada Apolodor No. 25, declar in mod formal ca voesc a imbratisa nationalitatea româna si a ma supune tuturor indatoririlor decurgând din aceasta calitate, aceasta declaratiune constitue o manifestare expresa de vointa in sensul dispozitiunilor legii pentru dobândirea nationalitatii române.
Declaratiunea de lepadare de supusenia austriaca am facut-o inca din Mai 1923, prin actul autentificat de tribunalul Ilfov, sectia de notariat la No. 10.163/923. Bunele mele purtari in societate le dovedesc cu certificatul Politiei Capitalei, iar mijloacele de existenta cu faptul ca exercit un comert in Romania.
Solicit naturalizarea cu dispensa de stagiu, intrucat atat tatal meu cat si subsemnatul sunt nascut in România si am crescut in aceasta tara unde eu mi-am stabilit domiciliul si asezamântul comercial si cererea de fata o fac inainte de expirarea termenului de un an dela data promulgarii legii pentru dobandirea si pierderea nationalitatii române din 4 Fevruarie 1924.
Alatur la prezenta cerere de naturalizare:
– Extractul de nastere al meu si al tatalui meu
– Extractul de casatorie
– Extractul de nastere al fiului
– Declaratiunea autentica de lepadarea de supusenia austriaca
Certificat de inscrierea firmei si ca nu am fost declarat falit
Certificatul Politiei Capitalei de buna stare, precum si pasaportul din care se constata ca am avut nationalitatea austriaca.
Primiti va rog, d-le presedinte, asigurarea inaltei mele consideratiuni.
Alfons Gh. Ebner

——————– Monitorul Oficial, No 211 de vineri 26 septembrie 1924

==================

Daravera mare intre un editor tipograf si doi fotografi
In baza adresei cu No. 7.317/927 a Tribunalului Ilfov, Sectia I Comerciala, se publica spre cunostinta generala ca in ziua de 4 Aprilie 1927, dela ora 3 p.m. inainte, se va vinde cu licitatie publica la localitate, splaiul M. Kogalniceanu No. 35, averea constituita in gaj de debitorii Nicu Tzatzu si Alfons Ebner, componentii firmei Institutul Foto-Tehnica, compus din mobilier, instalatii si aparate fotografice, 12 tablouri cu rame, doua coloane rotunde, un scaun pentru fotogratiat busturi, doua etajere mici, un dulap mare pentru uscat cu plasa, 8 uscatoare de placi, 6 bazine de spalat placi, un aparat de marit asezat pe sine cu bec electric de 200 lumini, un aparat de salon cu doua casete si altele anume specificate in ordonanta cu No. 4.602/927 a tribunalului Ilfov, sectia I comerciala, aflat In dosarul corpului de portarei ai tribunalului Ilfov cu No. 2.056/927, spre despagubirea d-lui Emil I. V. Socec
No. 8.675. 1927, Martie 22 | Dosarul No. 2.056/927.
——————– Monitorul Oficial, No 69 de marti 29 martie 1927

Material realizat cu sprijinul Institului de Memorie Vizuala | Documentele au fost consultate pe Biblioteca Digitala a Bucurestilor 

sursa foto: Muzeul Bucurestiului via 

 

Leave a Comment »

No comments yet.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Leave a comment

Blog at WordPress.com.