teatrele din Bucuresti [1956]

sursa: revista Scena si Ecranul [1956]

Advertisements

Jules Perahim [completari]

In 1948 este infiintat un mega consortiu universitar care grupa in cadrul Institutului de Arta din Bucuresti facultatile de: Muzica, Teatru, Arte Plastice si Coreografie [situatie similara si la Iasi, Cluj, Timisoara]. [draft post]

Facultatile aveau un tronson de cursuri comune [Marxism-Leninism, Economie, Materialism dialectic si materialism istoric, Limba rusa, Estetica generala si Pedagogie] si unul de cursuri de specialitate. Am selectat doar doua dintre ele si anume Facultatea de Teatru si cea de Arte Plastice cu catedrele respectiv titularii posturilor. Si avem asa

Facultatea de Teatru
Drama-comedie: Aura Buzescu, profesor; Gh. Storin, profesor; M. Voiculescu, profesor; B. Fredanov, profesor adjunct; M. Popescu, profesor adjunct.
Regie scenica.: D. Negreanu, profesor adjunct.
Istoria literaturii dramatice: M. Breslasu, profesor; A. Nasta, conferentiar
Dictiune, recitare, tehnica vorbirii: Marieta Sadova, prof. adjunct.
Macheta, desemn, tehnica scenei: Perahim, prof. adjunct.
Grima, peruci, costume: Al. Bratasanu, conferentiar.
Mimica, gest, atitudine: I. A. Maican, profesor; Gh. Loghin, conferentiar; Gabriel Negry, sef de lucrari

Facultatea de Arte Plastice
Desemn artistic: N. Darascu, profesor; C. Ioanid, sef de lucrari; Jana Dusa, sef de lucrari
Desemn si pictura: J. Al. Steriade, profesor; Al. Ciucurenco, profesor; C. Ressu, profesor; M. H. Maxy, profesor; T. [Titina] Calugaru, sef de lucrari; Gh. Saru, asistent.
Desemn si sculptura: C. Medrea, profesor; B. Caragea, conferentiar; L. Murnu, sef de lucrari.
Decorativa, generala: I. Molnar, conferentiar.
Grafica: A. Haiduc, conferentiar.
Desenm liniar si

PENTRU APARAREA PATRIEI [1955-1962] | SPORT si TEHNICA [1962-1973]

Asociatia Voluntara pentru Sprijinirea Apararii Patriei este infiintata in noiembrie 1952 (in subordinea Consiliului de Ministri), dupa modelul DOSAAF (Asociatia Voluntara Unionala pentru Sprijinirea Armatei, Aviatiei si Flotei din URSS, fondata in 1927), la fel ca si LPZ/LOK (Polonia), GST/Asociatia pentru Sport si Tehnica (RDG), SVAZARM (Cehoslovacia),   MHSZ (Ungaria), VNTJ (Iugoslavia), DOSO (Bulgaria) etc

Asociatia era una din tip paramilitar (“prietenii” Armatei) si isi pregatea membrii sa asigure suportul diviziilor de lupta: numeroase cursuri si cluburi din zona de aviatie, marina, transport terestru (soferie, reparatii auto-moto), constructie drumuri si  poduri, transmisiuni (radiocluburi de amatori). O componenta importanta o reprezenta pregatirea “sportiva” din zona aero-moto-velo-sport: scoli/cluburi de pilotaj, parasutism, planorism, aero-navo-modelism, tir, schi, calarie, etc.

Euforia dureaza 10 ani si in martie 1962 AVSAP e “contopit” la Uniunea de Cultura Fizica si Sport.
Si istoria Aeroclubului se leaga de AVSAP: in octombrie 1947 patrimoniul aviatiei sportive este preluat de Organizatia Sportului Popular (OSP) iar in 1953 e transferat catre AVSAP (aflat in subordinea Ministerului Apararii Nationale).

Cum orice Asociatie serioasa are si un organ de presa [propaganda] iata ca in noiembrie 1955 apare si revista lunara Pentru Apararea Patriei care merge cu numele asta pana in martie 1962 (adica 77 de numere) dupa care se transforma in

Educatia Artistica | Imagini Militare | Viata Militara

Cursul periodicelor romanesti nu este unul liniar in perioada 1948-1989. Se intampla atat in cazul cotidianelor cat si a peridicelor cu frecventa saptamanala, bilunara, lunara etc. Sunt mai multe momente de luat in seama:
– perioada de dupa primul cincinal adica 1952/3/1954 cand sunt o serie de de schimbari de nume si de comasari/fuzionari de titluri
– perioada dintre 1963 si 1974 cand apar o serie de periodice noi dar care sunt inchise in 19734 (dupa vizita primului fiu al tarii pe taramuri asiatice din) 1971
– perioada de dupa 1974 [vizibila mai ales dupa 1980] cand penuria resurselor se remarca de la hartie, numar de pagini, culori tipografice si pana la calitatea scriiturii.

Revenind la liniaritate, pe zona publicatiilor militare un exemplu este Glasul Armatei [1945-1952]. Initial saptamanal, din 1947 devine cotidian [vezi aici tirajul din 1949]; in 1952 isi schimba titlul in Apararea Patriei [pana in 1965 a fost cotidian, apoi saptamanal pana in 1989].

In pregatirea primului volum din seria “Grafica fara computer: Tipar” am cautat/editat/compilat o cronologie a celor mai importante periodice ale vremii si a revistelor ale caror prime coperti au aparut in carte. La Viata Militara am pomenit ca a aparut anterior sub denumirea de Educatia Artistica si a aparut intrebarea: “de unde pana unde Educatia Artistica o publicatie pentru militari”. Nu am avut atunci un raspuns desi asa aparea in fisele de biblioteca. Raspunsul l-am gasit abia acum: “Educatia a fost o revista pentru militarii analfabeti”, cu cantecele, povestioare, desene etc. Redactorul coordonator a fost Alexandru Bidner [Sasa Pana].

Aparuta in 1947, la inceputul lui 1953 iese timp de doua luni sub titlul Lumina dar la moartea lui Stalin (martie 1953) nu dadea bine denumirea asta si asa i-a fost schimbata in

FACLA

[draft]: [VIATA SOCIALA 1910-1911, lunar condus de Nicu Cocea]
Facla: 1910-1914 | 1916 | 1923 | 1925-1926 | 1930-1940, revista condusa de Nicu Cocea si Ion Vinea

Anul I (1910): numerele 1-42 | primul numar apare pe 13 martie [saptamanal]
Anul II (1911): numerele 1-52
Anul III (1912): numerele 1-52
Anul IV (1913): numerele 1-24 | incepand cu 5 octombrie 1913 Facla apare ca si cotidian numerele 1-85
Anul V (1914): numerele 86-306
Anul VI (1916): numerele 1-52 | reapare pe 1 ianuarie 1916
==============
Anul VII (1923): numerele 1-52
Anul VII (1925): numerele 1-207
Anul VII (1926): 

ACTIUNEA [1940-1943]

Cotidian, apare la Bucuresti in perioada 5 septembrie 1940-31 decembrie 1943 [1001 numere]
Anul I (1940): numerele 1-96
Anul II (1941): numerele 97-397
Anul III (1942): numerele 398-699
Anul IV (1943): numerele 700-1001

Director: Constantin T. Bobeș
Primul numar apare joi 5 septembrie 1940 (6 pagini, 3 lei). Ziarul va aparea de obicei de marti pana duminica, in general in 4 pagini (pretul va scadea si el la 2 lei)
Colaboratori: Nicolae Andrieș, Alexandru Androne, V. Al. Beldiman, Vlaicu Barna, G. Breazu, Mac Constantinescu, Stefan Ionescu, Lola Maritza Ionescu, C. Nestor, Panaitescu Perpessicius, Victor Ion Popa, Nicolae Rosu, T. Rascanu, Ionel Teodoreanu ulterior si Eugen Lovinescu
Graficieni [desenatori, caricaturisti]: Neagu Radulescu, Ion Anestin [semna rubrica Omu’Nostru].

Sediul redactiei a fost in primele luni de aparitie in str. Constantin Mille [Nr. 9], apoi in str. Academiei, Nr. 17, Et. 4. A fost tiparit la Imprimeriile “Adeverul” [Str. Sarindar 5-7-9] cu schimbarile sale de nume Imprimeriile Presei/Imprimeriile Cuvantul. In 1943 era tiparit la Timpul [Institut de Arte Grafice si Editura]

AZI sau note despre cariera jurnalistica a lui Zaharia Stancu

[draft]: AZI a aparut in doua editii: prima cu o frecventa de aparitie incerta [cam o data la doua luni] intre anii 1932 si 1938 [32 numere] si a doua ca si saptamanal politic, social, literar intre 9 februarie 1939 – 8 septembrie 1940, 79 numere].

Editorul fondator a fost Zaharia Stancu [1902-1974]. Stancu fusese redactor la cotidianul CREDINŢA (1934-1936) si apoi secretar de redactie la TEMPO (1936).

Alaturi de Constantin Clonaru se lanseaza la randul lui in aventura editarii unei gazete cu aparitie zilnica si lanseaza LUMEA ROMÂNEASCĂ  intre 2 iunie 1937 – 11 februarie 1939 [611 numere] . Alte nume care se regasesc in paginile LR sunt Mircea Damian [1899-1948] si Geo Bogza [1908-1993 | Bogza care fusese si el la Tempo]

Probabil pe fondul suprimarii aparitiei cotidianului LUMEA ROMÂNEASCĂ  in februarie  1939 Stancu decide sa profite de titlul AZI si il transforma in saptamanal [Mircea Damian il urmeaza si aici pe Zaharia Stancu].

AZI reuseste sa ramana pe piata pana in 1940 [de altfel un an nefast pentru editori cand mai multor cotidiane si saptamanale li se interzice aparitia [Semnalul, Jurnalul, Tempo iar in septembrie Romania, AZI si FACLA >> intre 1939 si 1940 a avut aparitie saptamanala]

Zaharia Stancu va reveni in zona presei cu proiectul

note despre Iosif Berman [I]

Cel mai prodigios fotograf roman al inceputului de secol XX [1910-1940] este fara doar si poate Iosif Berman. Istoria vizuala a Romaniei si a Bucurestiului, cronica ilustrata a Casei regale si campaniile Scolii de cercetări monografice initiate de Gusti ii sunt tributare. A facut cariera ca si fotojurnalist al grupului Adevarul & Dimineata [la acea vreme cotidianul Dimineata era cel mai vandut ziar al timpului alaturi de Universul iar instantaneele sale au umplut dupa 1928 si paginile saptamanalului Realitatea Ilustrata si ale lunarului Magazin]. De asemenea a fost si fotograful Casei regale.

Biografia sa este prezentata in mai multe materiale [vezi mai jos].

Trec aici o completare inca neaprofundata. Este vorba de momentul reintoarcerii in tara [dupa un traseu sinuos prin spatiul rusesc Odessa/ Novorosiisksi apoi Constantinopol/Istambul]. Este vorba de colaborarea sa cu revista ILUSTRATIA SAPTAMANALA aparuta intre 10 noiembrie 1923 si 29 martie 1924 [20 de numere]. Revista a fost editata de nou infiintata “CULTURA NATIONALA” care pe langa editura beneficia si de tipografie, o costisitoare investitie facuta de Aristide Blank. Coordonatorul editorial a fost Tudor Teodorescu Braniste iar ca si reporter-fotograf I. Berman, asa cum apare trecut in caseta tehnica.

Numele lui Berman mai apare si in primul numar al revistei Natura [numarul 3/ianuarie 1923, revista isi reluase aparitia la sfarsitul lui 1922, fiind editata de aceeasi “CULTURA NATIONALA”]. Este vorba probabil de un advertorial fotografic, o suita de patru fotografii aeriene: Bosforul, Bucuresti [2] si Giurgiu grupate sub titlul “ O calatorie Constantinopol-Bucuresti, intrun avion al companiei Franco-Romane” incadrate ca si supliment in doua pagini ca Buletin al Companiei Franco-Romana de Navigatie Aeriana [probabil si momentul repatrierii lui Berman si a familiei sale undeva in cursul anului 1922].

O posibila legatura cu aceasta intoarcere poate sa aiba si anuntul publicat in Monitorul Oficial 132 din

East-Bloc Mementos

2017
> ALCOHOL: Soviet Anti-Alcohol Posters | Fuel

2016
> Beyond the Wall: Art and artifacts from the GDR | Justinian Jampol & Wende | Taschen

2015
> Window-Shopping Through the Iron Curtain | David Hlynsky | Thames & Hudson

> Landscapes of Communism: A History Through Buildings | Owen Hatherley | Penguin

> Stories of House and Home; Soviet Apartment Life during the Khrushchev Years | Christine Varga-Harris | Cornell University Press

> Inside the Rainbow; Russian Children’s Literature 1920-1935: Beautiful Books, Terrible Times | Chronicle Books

> Soviet Bus Stops | Christopher Herwig | Fuel

> CCCP COOK BOOK: True Stories of Soviet Cuisine | Olga and Pavel Syutkin | Fuel

2014
> DDR Posters | The Art of East German Propaganda | David Heather | Prestel

2012
>> Iron Curtain Graphics  | Eastern European Design Created without Computers | Atelierul de Grafica | Gestalten

2011
>> Cosmic Communist Constructions Photographed | Frédéric Chaubin | Taschen 

>> Made in Russia: Unsung Icons of Soviet Design | Rizzoli

Edited by Michael Idov, Contribution by Bela Shayevich, Boris Kachka, Gary Shteyngart and Lara Vapnyar

2010
>> FashionEast: The Spectre that Haunted Socialism | Djurdja Bartlett | MIT Press

2008

>> Posters of the Cold War | David Crowley | V&A Publishing

———————————-

Primary source: Eve M. Kahn, New York Times, A Surge of Interest in East-Bloc Mementos

TIMPUL [1937-1948]

Cotidian, apare la Bucuresti in perioada 7 mai 1937-1 mai 1948 [3723 numere]
Ultimul numar [3723] apare pe 1 mai 1948 [sambata] intr-o editie speciala de 16 pagini

Anul I (1937): numerele 1-237
Anul II (1938): numerele 238-597
Anul III (1939): numerele 598-957
Anul IV (1940): numerele 958-1312
Anul V (1941): numerele 1313-1669
Anul VI (1942): numerele 1670-2027
Anul VII (1943): numerele 2028-2385
Anul VIII (1944): numerele 2386-2734