[media_details]

December 18, 2013

Dem. Theodorescu [1888-1946]

Filed under: gazetari,romania — iann @ 1:20 am

S-a nascut pe 26 octombrie 1888, in comuna Roesti [Valcea]. Clasele primare si liceul le urmeaza la Craiova. Vine in Bucuresti unde frecventeaza Facultatea de Litere si Filozofie. Intra in presa ca si colaborator la seria veche a cotidianului Ordinea si la periodicul “Noua revista romana” [1912, alaturi de Nae Ionescu], pentru ca in 1913 sa devina prim-redactor la Dreptatea. A mai lucrat ca redactor la Steagul [a lui Margiloman], Luptatorul, Dimineata si Adevarul, apoi la Cuvantul.
Dupa interzicerea aparitiei Cuvantului [1933] semnatura sa mai poate fi intalnita in Timpul, Rampa, Ecoul.
Apropiat de lumea teatrala semneaza si cronici dramatice la Dimineata si Adevarul, apoi la Timpul, Ecoul, Rampa | autor de cronici radiofonice despre dramaturgia universala | traducator: “Burghezul gentilom” de Moliere, “Feodora” de Sardou si “Femeia si paiata” de Pierre Louis. Casatorit cu actrita Marioara Zimniceanu
Este autorul romanelor “In cetatea idealului” [1920], “Sub flamura rosie” [1926] si Robul [1939]. [/1]
___________________
Ziarist de talent la Cuvantul a fost Dem. Theodorescu, unul din cele mai stralucite condeie din presa interbelica. Cativa ani fusese redactor la Adevarul si Dimineata dar mai tarziu a venit la Cuvantul, langa Nae Ionescu [1890-1940], coleg de studentie la Facultatea de Litere si Filozofie din Bucuresti.
La Cuvantul ziaristul a scris indeosebi pamflete, cu mai multa finete decat Seicaru. Cateodata iscalea Ravaillac. [/2]
____________________
In 1913 a aparut un nou ziar, Dreptatea, scos de E. Protopopescu-Pache [a aparut intre 1913-1916], ziar de informatii si reportaje senzationale, avand ca redactor principal pe un tanar Dem. Theodorescu, proaspat licentiat al Facultatii de Litere si Filozofie. Dem. Theodorescu si Nae Ionescu sunt ultima productie a cursurilor lui Titu Maiorescu. Una din cele mai subtine inteligente, manuind ideile cu eleganta dialectica a filozofilor eleni, de un real talent literar, Dem. Theodorescu a risipit in acest butoi al Danaidelor care este presa, toate alesele lui insusiri. […] Ce frumoase insusiri avea DT pentru a ilustra o catedra de filozofie, insusiri sacrificate seductiei pe care a exercitat-o asupra lui gazetaria. Lucrarea lui de licenta asupra lui Spinoza in raport cu Decartes fusese laudata de Titu Maiorescu, care l-a indemnat sa-si continue studiile in Germania pentru a se pregati pentru catedra de filozofie. Dar seductia presei a fost mai mare. [/3]
Pamfil Seicaru il mai mentioneaza pe DT si la Ora [1921] dar si la Curentul.

[/1]: Dem. Theodorescu: In cetatea idealului, Editura Minerva, 1972, prefata semnata de Sergiu Pavel Dan
[/2]: A.P. Samson: Memoriile uni gazetar, Editura Cartea Romaneasca, 1979, p. 109-110
[/3]: Pamfil Seicaru: Istoria presei, Editura Paralela 45, 2007, p. 268

Advertisements

1 Comment »

  1. […] Dem [Dimitrie] Theodorescu: 1888-1946 […]

    Pingback by note despre Adevarul | [media_details] — December 18, 2013 @ 1:27 am | Reply


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

Blog at WordPress.com.

%d bloggers like this: